Fata din tren de Paula Hawkins, Editura Trei – recenzie

Fata din tren

(The Girl on the Train – 2015)

Paula Hawkins

Editura Trei

Colecția Fiction Connection

Traducere: Ionela Chirilă

Nr. de pagini: 408

An apariție: 2015

Paula Hawkins a lucrat timp de 15 ani ca jurnalistă, înainte să-și încerce talentul ca scriitoare. Născută și crescută în Zimbabwe, Paula s-a mutat la Londra în 1989, unde locuiește și în prezent.

Primul ei thriller, Fata din tren, a devenit un fenomen global, cu vânzări de 23 de milioane de exemplare în întreaga lume, fiind tradusă în peste 40 de limbi.

Și cel de-al doilea thriller al său, În ape adânci, a fost bestseller internațional, petrecând douăzeci de săptămâni în topul Sunday Times al celor mai bune 10 cărți de ficțiune, dintre care șase săptămâni pe locul 1.

Ambele romane au apărut la Editura Trei.

Peste 1,8 milioane de exemplare vândute în doar patru luni, în Statele Unite.

Tu nu o cunoști. Dar ea te cunoaște.

Rachel merge în fiecare dimineață cu același tren. Știe că va aștepta la același semnal defect, timp în care va urmări ritualul de dimineață al unui cuplu ce locuiește într-o casă de lângă calea ferată. I-a botezat „Jess și Jason“ și viața lor i se pare perfectă. Până când într-o zi vede ceva ce o șochează. Totul se schimbă și Rachel are șansă de a lua parte la viețile pe care le-a observat doar de pe margine.

”Misterios şi pasionant – Fata din tren este un thriller de primă mână, care te face dependent de viciul cititului.” – S.J. Watson, autorul bestsellerului „Înainte să adorm”

”Fata din tren este un roman de suspans remarcabil. M-a ţinut treaz o noapte întreagă.” – Stephen King

”Cu siguranţă va atrage nenumăraţi fani înrăiţi!” – The New York Times

”Precum trenul care o poartă pe Rachel în fiecare zi, povestea şerpuieşte printre vieţile anoste din suburbiile Londrei, iar cititorii o vor urmări cu sufletul la gură.” – The Boston Globe

”Dacă ţi-a plăcut Fata dispărută, vei devora acest thriller psihologic: îţi va schimba pentru totdeauna felul în care priveşti vieţile celorlalţi.” – People

Fata din tren de Paula Hawkins este un thriller psihologic plin de suspans și mister, care te captivează încă de la primele pagini.

Cartea este scrisă la persoana întâi din perspectiva a trei personaje – Rachel, Megan și Anna -, primele două evident tulburate psihic, ceea ce nu le face un martor prea credibil.

Vocea lui Rachel este cel mai mult prezentă în carte. În vârstă de 33 de ani, ea se află în cea mai nefastă perioadă a vieții ei.

Cândva, viața lui Rachel fusese una idilică. Căsătorită cu Tom, de care era îndrăgostită nebunește, mergea cu acesta în vacanțe exotice, locuia într-o casă de vis și avea o slujbă pe care o făcea cu pasiune. Însă toate acestea se risipiseră ca un fum…

Imposibilitatea de a avea un copil o destabilizase emoțional pe Rachel, care se refugiase tot mai mult în alcool. Tom divorțase de ea în urmă cu doi ani și se recăsătorise cu Anna, cu care avea în prezent o fetiță în vârstă de un an. Neputând să-l despăgubească pe Tom pentru partea lui de casă, Rachel fusese nevoită să-i predea acestuia contractul de ipotecă. Faptul că Tom locuia cu noua lui soție în fosta ei casă îi sporise tulburarea lui Rachel, care alunecase tot mai mult pe panta alcoolismului, pierzându-și din acest motiv și slujba. Temându-se de reacția prietenei ei, Cathy, care-i întinsese o mână de ajutor după divorț, primind-o cu chirie în casa ei, Rachel pretindea că are în continuare o slujbă, luând în fiecare zi trenul spre Londra.

În fiecare zi, trenul se oprește la același semnal defect, timp în care Rachel ia parte la ritualul de dimineață al unui cuplu ce locuiește într-o casă de lângă calea ferată, nu departe de fosta ei casă. I se pare că viața celor doi, pe carei-a botezat Jess și Jason, este una perfectă, aducându-și aminte cu tristețe de propriile momente fericite, pierdute acum pentru totdeauna…

”Dacă nu e niciun tren care să meargă în sensul opus și dacă mergem suficient de încet, câteodată pot să-i zăresc, pentru o clipă, pe terasa casei lor. Dacă nu, așa cum se întâmplă azi, mi-i închipui. Jess șade cu picioarele ridicate pe masă de pe terasă, cu un pahar de vin în mâna, Jason e în spatele sau, cu mâinile pe umerii ei. Îmi imaginez atingerea mâinilor lui, greutatea lor, senzația de siguranță și confort. Uneori mă surprind încercând să-mi amintesc când am avut parte ultima dată de atingerea reală a unei persoane, de o îmbrățișare din tot sufletul sau de o strângere de mână, și simt cum mi se frânge inima.”

Însă, într-o zi, Rachel vede ceva ce o bulversează profund. ”Jess” se sărută cu pasiune cu un bărbat care, evident, nu este ”Jason”.

Tulburată, empatizând puternic cu ”Jason”, aducându-și aminte de durerea imensă pe care a simțit-o când a descoperit că Tom o înșela cu Anna, Rachel se îmbată criță și, pradă unui impuls necontrolabil, decide să se dea jos din tren.

Din acel moment, o pâclă neagră se așează peste mintea ei, neaducându-și aminte ce s-a întâmplat până a doua zi, când s-a trezit dezbrăcată, plină de sânge, într-o baltă de vomă. Flashuri răzlețe, fără o logică anume, îi revin în memorie – un bărbat roșcat pe care l-a văzut în tren, ea cu capul în mâini, plină de sânge, Tom țipând la ea, Anna depărtându-se…

Nu era prima dată când Rachel avea goluri de memorie. Încă de când era căsătorită cu Tom, abuzul de alcool o făcuse de multe ori să nu-și aducă aminte nimic din perioade lungi de timp, aflând ulterior că se comportase de-a dreptul reprobabil, complet diferit de modul în care s-ar fi comportat trează. Episoadele continuaseră și după divorț, Rachel descoperind, de multe ori, a doua zi că trimisese peste noapte tot felul de mesaje de hărțuire lui Tom și lui Anna. Doar prin bunăvoința lui Tom, căruia continua să-i fie milă de ea, nu ajunsese Rachel să facă pușcărie pentru hărțuire.

 Capitolele din perspectiva lui Megan, alias Jess, după cum o poreclise Rachel, încep cu un an în urmă față de primul capitol din perspectiva lui Rachel. Departe de a avea viața fericită închipuită de Rachel, Megan se confruntă cu o puternică depresie, ale cărei cauze le vom înțelege abia spre final. În dorința de a-și găsi un echilibru, Megan încearcă diverse subterfugii, toate eșuând însă, ajungând astfel să apeleze la un psiholog, cu care flirtează dincolo de limitele impuse de deontologia profesională a acestuia.

Când Rachel descoperă că Megan a dispărut în noaptea fatidică ce i s-a șters complet din memorie, simte nevoia să intervină, găsindu-și, în sfârșit, un scop după mult timp. Se duce la poliție ca să-și ofere ajutorul, ia legătura cu soțul lui Megan, se programează la psihologul acesteia, acționează haotic și face zeci de ipoteze.

Autoarea ne pune voit pe piste false și ne dă indicii înșelătoare, astfel că este dificil să ghicești întregul adevăr.

Finalul ne uluiește cu o răsturnare șocantă de situație, oferindu-ne o cu totul altă perspectivă asupra mai multor situații, iar dreptatea s-a înfăptuit într-un mod cu totul inedit. Vă invit să descoperiți singuri în carte deznodământul.

Recomand cu drag cartea tuturor iubitorilor de thrillere și de mister!

Fragment din roman:

„Dacă stau bine să mă gândesc, e ridicol. Cum am ajuns în situația asta? Mă întreb de unde a pornit declinul meu; mă întreb care a fost momentul în care i-aș fi putut pune stavilă. Unde am făcut prima manevră proastă? Nu când l-am cunoscut pe Tom, care m-a salvat de la durerea provocată de moartea tatălui meu. Nu când m-am căsătorit, acum șapte ani, într-o zi ciudat de friguroasă pentru luna mai, și când eram lipsită de orice griji, în al nouălea cer. Eram fericită, aveam bani destui, aveam o carieră de succes. Nu când ne-am mutat la numărul douăzeci și trei, într-o casă spațioasă, mai frumoasă decât mi-aș fi închipuit vreodată că o să am la douăzeci și șase de ani. Îmi amintesc acele prime zile atât de clar, cum mergeam peste tot, desculță, simțind căldura dusumelelor de lemn sub tălpi, bucurându-mă de spațiul mare, de toate acele camere care așteptau să fie mobilate. Făcând planuri cu Tom: ce-o să plantăm în grădina, ce-o să agățăm pe pereți, ce culoare va avea camera de rezervă — deja, în capul meu, chiar de-atunci, aceea avea să fie camera copilului.
Poate că acela a fost momentul. Poate că atunci lucrurile au început să o ia razna, să-mi imaginez că nu mai suntem un cuplu, ci o familie; și după aceea, odată ce mi s-a gravat imaginea aceea în minte, ideea de a fi numai noi doi n-a mai fost de-ajuns niciodată. Acela să fi fost momentul în care Tom a început să mă privească altfel, dezamăgirea lui oglindind-o pe-a mea? După ce renunțase la atâtea pentru mine, pentru că noi să putem fi împreună, l-am lăsat să creadă că n-a fost suficient.
Îmi las lacrimile să curgă șuvoi, până la Northcote, apoi îmi revin, mă adun, îmi șterg ochii și încep să scriu, pe spatele instiintarii de evacuare de la Cathy, o lista de Iucruri pe care trebuie să le fac azi:

Biblioteca Holborn

E-mail mama

E-mail Martin, recomandare???

Să aflu despre întâlnirile AA — centrul Londrei/ Ashbury

Să-i spui lui Cathy despre slujba?Când trenul se oprește la semnal, ridic privirea din foaie și-l văd pe Jason stând pe terasă, privind în jos, spre calea ferată. Am sentimentul că se uită direct la mine și am cea mai ciudată senzație — e ca și cum m-ar mai fi privit în felul acesta cândva; am sentimentul că m-a văzut cu adevărat. Îmi imaginez cum îmi zâmbește și, deși nu înțeleg de ce, începe să-mi fie frică.
Se întoarce cu spatele, iar trenul se mișcă din loc. „

Cartea a fost ecranizată în anul 2016, cu Rebecca Ferguson, Luke Evans, Justin Theroux, Haley Bennett, Emily Blunt în rolurile principale.

Cartea Fata din tren de Paula Hawkins poate fi comandată pe libris.ro

Recenzii și prezentări cărți Editura Trei

Recenzii și prezentări cărți thriller

Recenzii și prezentări cărți cu mister