Sarmizegetusa Regia

25
Sarmizegetusa Regia – un loc încărcat de istorie
Situl cunoscut sub denumirea de Grădiştea de Munte – Sarmizegetusa Regia (com. Orăştioara de Sus, jud. Hunedoara) face parte din complexul de cetăţi dacice din Munţii Orăştiei, înscris în lista patrimoniului mondial UNESCO. Este cea mai mare aşezare cunoscută pentru spaţiul dacic, fiind întinsă pe un deal cu o lungime de cca. 4,5 km.
Localizare:

HartaAccesGenerala

Noi am pornit din Oraştie pe drumul Costeşti – Grădiştea de Munte. Sunt 39 de km de parcurs până în parcarea sitului. Ultima porţiune a drumului a fost finalizată acum 2 luni, aşa că este foarte uşor de ajuns cu maşina. Drumul e foarte bine semnalizat cu indicatoare.
Din parcare se merge pe jos aprox. 800m pe un drum pietruit prin pădure. Peisajul este foarte frumos, acest drum în sine e minunat!
La intrare ( e 5 lei biletul) se poate cumpăra un pliant ( 5 lei)  cu harta sitului pentru a vizita „în cunoştinţă de cauză”.
Vizitarea  e bine de făcut pe o vreme uscată (cel mai frumos e vara) pentru că în interior nu există alei pietruite, ci se merge pe poteci de pământ.
Timpul petrecut în acest loc absolut deosebit a fost în jur de două ore, dar a rămas o amintire de neuitat!

colaj s 1

 colaj s2

colaj s3

Din suprapunerea datelor arheologice şi a surselor scrise antice reiese că, începând din a doua jumătate a secolului I a. Chr., aici a fost capitala regatului dac (cel mai probabil, prima capitală a regatului înfiinţat de Burebista a fost la Costeşti – Cetăţuie, după care, în perioada amintită, acest rol i-a revenit Sarmizegetusei Regia). Cert este că, vreme de aproape un secol şi jumătate, Grădiştea de Munte – Sarmizegetusa Regia a fost principalul centru politic, religios, economic şi militar al lumii dacice.
Partea centrală a aşezării era ocupată de fortificaţie şi de zona sacră, iar pe restul numeroaselor terase antropogene amenajate pe pantele dealului erau zonele civile, împărţite convenţional în prezent în cartierul civil de vest, respectiv cartierul civil de est.
Fortificaţia pe care vizitatorii o pot vedea astăzi pe teren datează din perioada războaielor daco-romane de la începutul secolului al II-lea p. Chr.. Zidurile sale, realizate mai ales din blocuri de calcar, închid o suprafaţă de cca. 30 000 m2 (în unele porţiuni ale zidului au fost incluse piese arhitectonice din andezit provenite de la edificiile religioase). În diverse puncte din interior şi din imediata vecinătate, au fost descoperite urmele unor barăci şi ale unor edificii romane. Fortificaţia dacică iniţială, cu o suprafaţă estimată la cca. 10 000 m2, a fost aproape complet afectată de distrugerile şi de amenajările de mare amploare ale terenului din timpul războaielor.
Legătura dintre fortificaţie şi zona sacră se făcea prin intermediul unui drum pavat cu lespezi de calcar, cu o lungime totală de aproximativ 200 m. Zona sacră cuprinde două mari terase antropogene, susţinute de ziduri de calcar a căror înălţime era, în unele segmente, de peste 10 m. Aici au fost identificate vestigiile a şapte temple (două circulare, restul cu un plan patrulater), un altar monumental, precum şi sisteme de distribuire / evacuare a apei (canalul deversor din piatră de pe terasa a XI-a şi conducte din tuburi de teracotă). Elementele păstrate aici, precum plintele, tamburii, pilaştrii din calcar sau din andezit din structura templelor vorbesc de la sine despre o arhitectură religioasă monumentală, unică prin proporţiile sale în Dacia.
Cercetările arheologice din cartierele civile au dus la descoperirea mai multor locuinţe cu plan circular sau poligonal, precum şi a unor ateliere meşteşugăreşti. În cazul celor din urmă se remarcă atelierele de făurărie, a căror activitate poate fi catalogată drept una extraordinară. La Sarmizegetusa Regia au fost aflate mii de piese din fier: unelte de făurărie, de tâmplărie – dulgherie, de bijutier, de pietrari, pentru agricultură, obiecte de uz domestic, arme, piese decorative etc.
În cea mai mare parte, construcţiile menţionate anterior au fost datate în a doua jumătate a secolului I p. Chr. – începutul secolului al II-lea p. Chr., perioadă în care aşezarea de la Grădiştea de Munte atinge apogeul.
Trasee de vizitare:

20160405_143819

Sursă informații: www.sarmizegetusa-spami.ro
20160702_105804

20160702_112134

20160702_112136

20160702_112205

20160702_112517

20160702_112619

20160702_112755

20160702_113003

20160702_113110

20160702_113614

20160702_113630

20160702_113644

20160702_114105

20160702_114416

20160702_114216

20160702_114725

20160702_114732

20160702_114842

20160702_114532

20160702_115036

20160702_115149

20160702_115207

20160702_115913

20160702_121244

20160702_121357

20160702_111943

Vă recomand să vizitați acest loc minunat, plin de mister și magie, în care parcă te simți transpus în timp…

About Author

25 de comentarii

  1. Ok,doar ce voiam sa spun ca imi doresc sa vizitez locul,dar un indicator a facut sa imi piara cheful 🙂 asa ca prefer sa ma uit la poze

        • Nu e un motiv, fii mai curajoasa, ca te poti feri de vipere, sunt avertizari pe unde sunt raspandite, dar e o experienta unica sa descoperi peisajele minunate pe care doar muntele le poate oferi…

          • Sincer,nu cred ca as putea sa traiesc o expeditie in asa o zona frumoasa la adevarata valoare de frica serpilor.M-am infiorat doar vazand poza cu avertizarea,nu stiu cum as reactiona sa vad unul in habitatul lui natural.

  2. Ce loc deosebit! Vreau neaparat sa-l vizitez si eu! ma duce cu gandul la un loc mistic, incarcat de magie…

  3. Balan Daniela on

    un loc incarcat cu multa energie pozitiva,merita vizitat !felicitari pentru articol <3

  4. Oprea Denisa on

    Am vizitat locul acum vreo 5 ani si pot spune ca a fost foarte interesant. Inca un loc de vazut in tara noastra.

Lasă un răspuns