Dulcele sărut al morții vol.2 de Raluca Butnariu, Editura Librex Publishing – recenzie

18

Dulcele sărut al morții vol.2

Raluca Butnariu

Editura Librex Publishing

An apariție: 2018
Nr. pagini: 405
  • Seria Tărâmul tăcerii

1. Refugiul – Editura Librex Publishing recenzia
2. Născuți sub zodia tăcerii – Editura Librex Publishing recenzia
3. Dulcele sărut al morții vol.1 și vol.2 – Editura Librex Publishing
Semnele sunt sigure: Profeţia se va împlini! Relicva ei, reîntoarsă în lumea oamenilor, eliberează din temniţa lui un rău cumplit, milenar. Războiul nu este o opţiune, ci se transformă într-o certitudine.
Misiunea celor din Refugiu devine uriaşă. Au nevoie de aliaţi pentru a o învinge pe lacoma şi sângeroasa regină a vampirilor, Nehemah. Dar cum să convingi alți vampiri să ţi se alăture într-o misiune sinucigaşă, al cărei preţ este însăşi propria-ţi nemurire. Cât de greu ar putea atârna soarta omenirii şi bucuriile simple ale muritorilor.
Şi totuşi…
O poveste splendidă, învelită într-o aură de mister și secrete întunecate care ne ține captivi de la prima până la ultima pagină. După cum știți deja din celelalte volume, acțiunea se petrece în lumea noastră, în care însă există, fără ca oamenii să aibă habar, încă o rasă, la fel de veche ca cea umană: vampirii! Povestea împletește pe firul ei legende despre originea acestora, care se pierde în negura timpului, și despre o profeție străveche și întunecată.
E una din cele mai frumoase și inspirate încheieri de serii pe care am citit-o, iar ideea prin care se înfăptuiește Profeția – ca și Profeția în sine, în jurul căreia e construită acțiunea acestui volum – e genială și cu totul originală, eu una n-am mai întâlnit-o în altă carte de acest gen.
Orice profeție își va crea întotdeauna propriile circumstanțe pentru a se adeveri…
Să pășim așadar pe calea profeției alături de personajele fascinante ale acestei povești, o profeție veche de mii de ani care amenință deopotrivă lumea vampirilor și lumea oamenilor!
Ne reîntâlnim și în acest ultim volum al seriei cu toată trupa de vampiri din Refugiu, grupați pe perechi: Guido – Sena, Mario – Sophia, Cyril – Vivien, Mal- Henna, Kay – Eleni, Max – Alecsandra, la fel de îndrăgostiți, nebuni și posesivi cum îi știm, și avem parte, mai mult ca în celelalte volume, de mister, dezvăluiri absolut surprinzătoare, și pericol, dar și umor, romantism, grijă și tandrețe, cu atât mai surprinzătoare cu cât protagoniștii sunt vampiri feroce. Însă sunt totodată de o frumusețe rară. Rasa lor era una caracterizată prin cruzime, dar cei din Refugiu ne impresionează prin spiritul de clan și loialitatea neabătută a unora față de alții. Autoarea a construit cu migală în carte o societate a vampirilor complexă și convingătoare, iar originea rasei lor e extraordinar de frumos imaginată, cu trimitere la legenda biblică a lui Cain și Abel.
Povestea de iubire dintre Jessica și Marcus continuă în forță, iar sentimentele celor doi rămân la fel de puternice, chiar dacă dezvăluiri șocante le vor pune puterea de înțelegere și de iertare la încercare.
Acțiunea o continuă pe cea din Dulcele sărut al morții vol.1, fără nici o pauză, practic se continuă ziua de dinainte, când Jessica ”scosese la iveală din măruntaiele unui pergament gol, o casetă în care se afla o forță teribilă, ancestrală, capabilă să le distrugă specia.”
“Bucata aceea blestemată de scoarță, care dispăruse inexplicabil cu peste trei mii de ani în urmă, urgia care le sorocise pieirea încă dinainte ca primul vampir să fie creat, se reîntorsese. Eliberată, din locul în care fusese tăinuită veacuri nenumărate, de însăși creatura care era menită să înfăptuiască vrerea Profeției!”
Perspectiva Sofiei asupra Profeției, ca și a situației lor din acel moment, e foarte clar și amuzant rezumată în replica ei plină de ”miez”:
– Mda, bine, cum zici tu șefu! rosti Sofia cu sarcasm. Efectiv ”mor”de curiozitate să aflu cu ce rahat mai aruncă de data asta Profeția în noi, fiindcă până în clipa de față ne-a umplut numai de bucurii alese: ne-a dat o regină-demon lacomă și sângeroasă, suficient de proastă ca să se lase închisă în afara tuturor lumilor, ne-a dat casta Aleșilor și, dintre aceștia, unul a avut ideea genială să făurească o armă pentru a-și nimici propria-i stirpe, ne-a trimis Ebola pe cap, sun forma unui vampir sicilian dus cu sorcova, iar acum trăim în casă cu o vrăjitoare capabilă să ne aprindă fundurile ca pe niște torțe. Și nu-i așa că totul este absolut încântător de idilic…? Acum avem doi oameni pe statul de plată!
Doi oameni? Cum așa, cine era cel de-al doilea? Ei bine, avem parte de o răsturnare de situație uluitoare la finalul unei scene care m-a ținut cu sufletul la gură: Alecsandra bea din flaconul cu sânge dat de Jessica lui Guido pentru analize, și… moare! Stați calmi, că nu moare de tot, ci învie, ca… om!!!
“Sângele luat va ucide. Cel dăruit va fi binecuvântat cu puterea de a înapoia ce-a fost furat.”
Se pare că singurul care avea habar despre profeție și despre începuturile rasei lor era Guido, cel mai bătrân dintre ei (și vorbim de milenii aici). Și Marcus era tot un vampir milenar, dar, după cum știm deja, el era un vampir… amnezic, așa că pe memoria lui nu ne putem baza. După ce mai multe întâmplări au demonstrat că profeția a început să-și croiască propria cale, alegându-o pe cea sortită să o împlinească – și anume Jessica, ce avea puteri nebănuite, de care nu era conștientă – Guido se hotărăște să le dezvăluie tot ce ținuse secret până atunci.
Eu sunt tatăl biologic al lui Marcus, așa cum el este fiul meu natural. Primul meu născut, mai exact. Însă el este creatorul meu și al întregii noastre specii. Cel dintâi Creator!
Până să ofere  acesta detaliile  – care sunt perfect îmbinate, creionând o poveste credibilă, pe care vă las însă să o aflați singuri – bomba aruncată de Guido i-a lăsat pe toți mască, vorba lui Cyril:
– Să-mi bag picioarele, eu nu mai înțeleg nimic! îngăimă Cyril, plimbându-și confuz privirile de la unul la altul.
Acțiunea se derulează în ritm alert, suntem prinși, alături de personaje, în întâmplări și revelații de-a dreptul spectaculoase. Vom afla că Guido era nimeni altul decât biblicul Cain, iar Jessica era descendentă a lui Abel! Pusă în situații dramatice, Jessica își descoperă puterile, iar Guido și Marcus vor începe să o antreneze pentru bătălia care o aștepta, căci ea era cea care va trebui s-o înfrunte pe temuta și îngrozitoarea Nehemah, atunci când aceasta va reuși să scape din închisoarea ei din afara lumilor, unde stătuse închisă mai bine de trei veacuri. Iar cel care o închisese fusese Marcus… fiul ei!!
Cât despre Marcus – prințul Morakhay – îi va reveni memoria în cele din urmă, iar amintirile aproape îl vor îngenunchea! Aveau și de de, căci, deși acum era un vampir ”vegetarian”, ca și ceilalți din Refugiu, ce se hrăneau doar cu sânge de animal, multă moarte semănase de-a lungul timpului în calea lui!
Pe un alt plan al cărții, citim despre zeița-demon Inanna, despre ”arma” ei secretă și despre eforturile ei de-a o scăpa pe mult iubita ei Nehemah de unde era închisă. O reîntâlnim și pe Khorine, frumoasa femelă vampir pe care o știm de la înfruntarea de la Chiaramonte, dar de ce parte va lupta, rămâne de văzut.
Vampirii sunt nevoiți să părăsească Refugiul când acesta e aruncat în aer (veți vedea cum s-a ajuns la asta), și se vor ascunde în inima pământului, în niște peșteri despre care doar ei știau, apoi vor începe să-și caute aliați. Ce alte clanuri vor fi dispuse să li se alăture, veți vedea…
Confruntarea se apropie, iar soarta ambelor lumi e pusă în balanță.
Care este deznodământul bătăliei, dacă se va împlini Profeția și rasa vampirilor va dispărea, vă invit să aflați citind cartea. Nu vă spun nimic despre final, vă asigur doar că veți surprinși!
Țin să fac referire la un fragment din carte care mi-a plăcut mult, ceva ce i-a spus Mal Jessicăi despre condiția de nemuritor și prețul plătit, cu referire la valoarea inestimabilă a bucuriilor mărunte din viața omului obișnuit, pe care de multe ori le trecem cu vederea.
(…) această existență, care a fost nespus de generoasă cu noi de-a lungul veacurilor și ne-a oferit chestii foarte mișto! Dar, dacă privim lucrurile din altă perspectivă, și prețul plătit a fost cam piperat. Ne-a fost luată lumina zilei, capacitatea de a visa, bătăile inimii și gustul bucatelor alese. În ultima vreme am încercat să-mi amintesc ce gust are brânza de oaie. M-am născut într-o familie înstărită de nobili scoțieni și-mi amintesc vag că aveam turme întregi și pășuni bogate, iar seara ne strângeam într-o sală mare, cu rogojini pe jos și mese lungi din lemn de stejar, beam mied, mâncam carne friptă de vânat, pâine proaspăt coaptă și brânză, și ne povesteam pățaniile de peste zi. Lipsa acestei amintiri gustative a început să mă sâcâie, fiindcă este legată indirect de o emoție simplă, care-mi lipsește acum: niciodată în această existență nu m-am simțit atât de liber ca în acele momente, când eram doar un simplu muritor…
Am mai spus și repet: dacă nu ați descoperit această serie, nu mai stați pe gânduri, e una din cele mai frumoase serii fantasy-romance care am citit-o! O poveste cu un subiect fascinant – vampirii și lumea lor, interacțiunea acestora cu lumea oamenilor – un stil de scriere elaborat, elegant și plin de vervă, dialoguri amuzante, personaje cuceritoare și puternice, foarte bine individualizate, mister, adrenalină, pericol și suspans, plus magie și romantism, toate acestea sunt ingrediente de top ale acestei captivante serii, pe care o recomand călduros tuturor iubitorilor acestui gen!

Cartea Dulcele sărut al morții de Raluca Butnariu poate fi comandată de pe librex.ro

Cărțile autoarei Raluca Butnariu pot fi comandate pe librex.ro, libris.ro, librarie.net

Recenzii cărți Raluca Butnariu

 

 

About Author

18 comentarii

  1. Mirela Barbălată on

    Faină recenzia, Oli! Felicitări!
    Aşa de mult ce este laudată seria aceasta încât …..mai, mai ……că o vreau şi eu .

    • Mulțumesc Mirela! Chiar dacă genul fantasy nu e printre favoritele tale, eu cred că această serie ti-ar plăcea!

  2. Carolina Bianca Moroianu on

    Wow. Foarte frumoasa recenzia. Mă simt foarte ispitita! Trebuie sa citesc și eu aceasta serie. Felicitări!

  3. Fratiloiu Dorina Petronela on

    O recenzie minunata Oli! Inca nu am ultimele doua volume dar cu siguranta imi vor placea!

  4. Nu am citit seria pe care ai descris-o atat de frumos, volum cu volum! Multumesc pentru recomandari si impresii, foarte frumos punctate!

Spune-ți părerea!

%d blogeri au apreciat: