Eliza şi monştrii ei de Francesca Zappia, Editura Storia Books – recenzie

16
Eliza şi monştrii ei 
(Eliza and Her Monsters – 2017)
Francesca Zappia
Editura: Storia Books
An apariţie: – 2018 – ediţia în limba română
Nr.pagini: 377
Traducere din limba engleză: Ionela Chirilă
Colecţia: Young Adult
            Francesca Zappia locuieşte în Indianapolis şi a absolvit cursurile Universităţii din Indianapolis cu o diplomă în Informatică şi Matematică. În 2017 a primit premiul pentru debut Indiana Authors. Când nu scrie, desenează personaje, citeşte sau joacă jocuri video.
            „În lumea reală, Eliza, o fată de 18 ani, este timidă, ciudată şi lipsită de prieteni. Online este LadyConstellation, creatoarea anonimă a Monstrous Sea, un webcomic extrem de popular, cu milioane de followers şi de fani în întreaga lume. Eliza nu-şi închipuie că ar putea vreodată să îndrăgească lumea reală aşa cum o iubeşte pe cea online şi nu simte nici o dorinţă să încerce.
            Apoi Wallace Warland, cel mai mare scriitor de fanfiction pentru Monstrous Sea, se transferă la şcoala ei.
            Wallace crede că Eliza este un fan ca oricare altul şi, pe măsură ce băiatul o scoate din carapacea ei, fata începe să se întrebe dacă nu cumva viaţa offline merită o şansă.
Dar, când secretul Elizei este împărtăşit din greşelă cu restul lumii, tot ce a construit – povestea ei, relaţia ei cu Wallace, până şi propria sănătate mintală – începe să se năruie.”
„O descriere sfâşietoare a depresiei şi a anxietăţii, a respectului faţă de fandom, a prieteniilor online şi a beneficiilor şi a pericolelor faimei pe internet.” – Kirkus Reviews
„Francesca Zappia analizează lupta complicată dusă de Eliza cu anxietatea şi depresia. O poveste în care sunt presărate ilustraţiile detaliate din webcomicul Elizei, desenate de Zappia însăşi. O celebrare plină de patimă a fandomului online.” – Booklist
„ Această carte, spusă printr-o serie de scrisori, mesaje pe internet, benzi desenate  şi proză, se axează pe problematica relaţiilor şi identităţii de sine. Va rezona cu vieţile adolescenţilor care scriu, care creează artă şi care iubesc fandomul. O carte care nu trebuie să lipsească din nici o colecţie YA, mai ales din cele care care vorbesc despre cultura geek.” – School Librarz Journal
„ Zappia inserează în secţiunile de proză desene din Monstrous Sea şi discuţii online…Scriitoarea analizează în profunzime felul în care fandomurile pot să înăbuşe personalitatea creatorilor în jurul cărora sunt create… O lectură fascinantă despre labirinturile imaginaţiei şi despre plăcerile simple ale vieţii de zi cu zi.” – Shelf Awareness
            „Eliza şi monştrii ei” este o carte pe care am citit-o relativ uşor.  Spun „relativ”  pentru că am întânit mulţi termeni tehnici care mi-au dat ceva „bătăi de cap”. Trecând peste acestea, scrisul este cursiv  şi uşor de înţeles iar lectura a decurs plăcut. Este interesantă grafica cărţii, atât de pe copertă cât şi desenele inserate în carte, mai exact părţi din benzilele desenate ale Elizei – în realitate realizate de însăşi autoare. Ne este prezentată o poveste cu şi despre adolescenţi  iar lectura poate fi captivantă şi deosebită, atât datorită stilului de scriere,  dar mai ales datorită subiectelor tratate: depresia, anxietatea, sinuciderea, relaţia copil- parinte.
            Eliza Mirk – personajul  central al cărţii – este o adolescentă de 18 ani, elevă în ultimul an de liceu, care duce o viaţă dublă. În viaţa reală este introvertită, timidă şi ciudată, într-o continuă dispută cu familia ei, mai ales cu părinţii.  Îşi ascunde frustrările şi timiditatea în spatele calculatorului, mai exact cu ajutorul unui webcomic  – Monstrous Sea, foarte popular, cu milioane de vizualizări –  a cărui creatoare este. Aceasta este viaţa ei online, unde se simte cel mai bine, unde – sub pseudonimul LadyConstellation – comunică cu fanii ei, este apreciată şi iubită.
            „ LadyConstellation este eroul care o învinge pe Eliza Mirk o dată pe săptămână şi sărbătoreşte victoria cu fanii săi. Este iubită de toată lumea, chiar şi de personajul negativ, pentru că fără ea personajul negativ n-ar exista.
Eu sunt LadyConstellation. ”
Două identităţi într-un singur trup. Paradoxal! Sau nu!!! Timiditatea, frica de eşec, a determinat-o să nu-şi dezvăluie identitatea atunci când a creat Monstrous Sea – locul unde scrie poveşti şi postează benzi desenate – devenind în scurt timp atât de celebră încât ajunge să comercializeze diferite articole ce au legătură cu site-ul ei. De aici, nu a mai fost decât un singur pas până să reuşescă să strângă bani pentru facultate. Dar oare Eliza doreşte cu adevărat să urmeze o facultate?
În realitate, este incapabilă să socializeze, nu doar la liceu ci şi acasă, lângă familie. Singurii ei prieteni sunt Emmy şi Maxx – administratorii forumului unde fanii îşi dau întânire – pe care nu i-a cunoscut personal. Pentru ea, aceştia îi sunt mult mai apropiaţi de suflet, aşa cum Monstrous Sea este familia ei, în detrimentul celei din viaţa de zi cu zi. Nimeni şi nimic nu mai există. Aparent, internetul şi celebritatea online îi dau o stare de bine, de euforie, dar, în realitate, devine pe zi ce trece tot mai intransigentă, irascibilă, mereu nemulţumită de cei din jur, dar mai ales de fraţii şi părinţii ei. Propria părere despre ea este atât de proasă încât ajunge să-şi reverse frustrările pe cei care o iubeau cu adevărat.
„Nu am creat Monstrous Sea ca să fie un fenomen – am creat-o pentru că era povestea pe care mi-o doream. Acum o fac pentru că e ceva în mine, sfărâmat în jurul inimii mele, care- mi dicteză s-o fac. Ăsta e rostul meu pe pământ, să creez aşa ceva pentru mine şi pentru fanii mei. Povestea asta e a mea şi e datoria mea s-o aduc pe lume. Mă face asta să par preţioasă?
Nu-mi pasă.
Ăsta e adevărul.”
Citind aceste rânduri, tot ce mi-am spus a fost – Păcat!! O adolescentă talentată, cu părinţi deschişi şi exuberanţi, cu doi fraţi nebunatici şi nostimi în felul lor, nu ştie să aprecieze, nu vrea să vadă ce are lângă ea, refuză fericirea din viaţa reală şi, toate acestea pentru o himeră, ceva intangibil. Deşi nu am înţeles-o pe Eliza de cele mai multe ori, nu am judecat-o. Ba chiar mi-a fost milă. Vine o zi când viaţa ne dă „palme” şi ne obligă să revenim la suprafaţă indiferent dacă vrem sau nu vrem. Toţi avem hibele noastre, toţi avem frustrările noastre, temerile noastre sau cum spune Eliza „monştrii noştri”.
„ Sunt monştri în mare” este citatul preferat al Elizei. Emblematic, aş  spune, pentru eroina noastră. Eliza are monştrii ei – cei din benzile desenate, iar în viaţa reală – frica, anxietatea, incapacitatea de a se iubi şi aprecia. Se simte atât de inferioară încât crede cu tărie că şi cei din jur o văd la fel.
„ Am un mic monstru în creier care îmi controleză sentimentul de îndoială. Îndoiala în sine e o prostie fără sens sau simţire, oarbă, trăgând cu forţă la capătul unui lanţ lung. Monstrul, în schimb, e inteligent. Şi mă urmăreşte tot timpul şi, când nu sunt complet sigură pe mine, dezleagă îndoiala şi o lasă să umble liberă. Şi nici chiar atunci când ştiu că vine peste mine, n-o pot opri.”
Nu ştiu ce este anxietatea. Nu am cunoscut persoane cu această afecţiune. Dar este dureros când te gândeşti că i se poate întâmpla oricui, chiar şi ţie. Sau unei persoane dragi. Cei din jur nu ştiu cum să reacţioneze, ce să facă , ce să spună – în cazul „fericit” în care ar şti despre ce este vorba – , iar persoana bolnavă nu poate să se vindece decât cu ajutor medical – tratament medicamentos şi  terapeutic – .
Eliza, în sinea ei, bănuia că ceva nu este bine, dar nu ştia cum s-o spună. Părinţii ei făceau eforturi imense pentru a o scoate din carapacea ei şi de sub influenţa calculatorului dar fără rezultat.
„ LadyConstellation e o zeitate care creează curentele cu lumea ei. Eliza e o fraieră care e dusă de curentele astea, incapabilă să vadă încotro se îndreaptă.”
În viaţa ei se produce o schimbare atunci când îl cunoaşte pe Wallace Warland, un tânăr de 18 ani, elev nou venit la liceul unde învăţa Eliza. Pentru aceasta, apariţia lui Wallace în viaţa ei reală este ca un „refresh”. Este un nou început, unul frumos dar şi dureros, în acelaşi timp. De ce Eliza percepe această schimbare în ea ca ceva deosebit dar chinuitor? Cum se schimbă trăirile Elizei din momentul întâlnirii cu Wallace? Nu vă dau mai multe amănunte, dar vă pot spune că Wallace reuşeşte, încet, dar sigur, să o scoată din carapacea ei, să o determine să vadă lumea reală cu alţi ochi. Dar până acolo drumul este lung şi anevoios.
În ciuda faptului că sunt două firi opuse, cei doi devin prieteni. Însă, prietenia lor este una specială, unde comunicarea dintre ei este diferită faţă de cea normală, a noastră, ba chiar „ciudată” după cum ar spune unii. Ceea ce îi uneşte este entuziasmul pentru Monstrous Sea, Wallace fiind atât un mare fan cât şi cel mai mare scriitor fanfiction pentru site-ul Elizei. Dar, ca toţi ceilalţi admiratori, nici Wallace nu ştia cine este creatorul lui Monstrous Sea. Va căpăta Eliza suficientă încredere în Wallace pentru a-i spune adevărul? Rămâne de văzut!!
Treptat cei doi ajung să-şi petreacă tot mai mult timp împreună, la şcoală – unde sunt de nedespărţit -, dar şi acasă, în timpul liber. Astfel, Eliza ajunge să-i cunoască pe prietenii lui Wallace dar şi pe familia adoptivă a acestuia. De ce adoptivă? Aici începe povestea tristă, de mic copil, a lui Wallace, zbuciumul lui sufletesc, durerea şi amărăciunea pe care şi le ascunde în spatele scrisului. Spre deosebire de Eliza, Wallace este mult mai apropiat de surorile sale şi de părinţii adoptivi, chiar dacă, de multe ori, nu este înţeles şi nici susţinut în aş urma visul. Care este visul lui Wallace? Ce s-a întâmplat cu ani în urmă de a devenit pentru majoritatea „un ciudat” şi a fost nevoit să se transfere la noul liceu, unde învăţa şi Eliza? Care este metoda „stranie” prin care cei doi comunică?  Atât vă spun: citiţi cartea!!!
Schimbul de replici dintre eroii noştri, uneori, stărneşte amuzamentul, interacţiunea în sine, dintre cei doi, este hilară, iar în spatele vorbelor se ascunde ironia, ceea ce te face să-i simpatizezi, în ciuda întâmplărilor triste din viaţa lor şi a comportamentului lor ce a decurs ulterior.
„Rainmaker: Ciudat, nu ştiam că-ţi plac timizii aşa de mult.
MirkerLurker: Da, mă ia cu fiori când un tip e în mod constant paralizat de frică.
Rainmaker: Ah. Trist.
MirkerLurker: Ce e trist?
Rainmaker: Că noi doi n-o să putem fi niciodată împreună. Sunt mult prea curajos.”
Ironice sau nu, în spatele cuvintelor celor doi se ascund sentimente nespuse, din teamă dar şi din timiditate. Treptat, simţămintele celor doi devin tot mai puternice şi intense ajungând să se îndrăgostească unul de celălalt. Dar oare Eliza şi Wallace sunt pregătiţi să le accepte? Îşi vor recunoaşte unul în faţa celuilalt ceea ce simt? Primul care va face un mic pas în acest sens este Wallace – nu mă miră!!! – iniţiativa lui fiind chiar amuzantă.
„ El scrie cu grijă, rând după rând. Se încruntă, scutură din cap.
  • Câteodată e….e greu să zici lucruri. Anumite lucruri.
Vocea îi e abia o şoaptă. Mă aşez lângă el din nou, dar mâna lui mă împiedică să văd cuvintele. Se opreşte din scris şi lasă hârtia acolo şi se uită în gol.
Apoi îmi întinde foaia şi se uită în altă direcţie.
Pot să te sărut?
  • Păi….
„Păi”  e un cuvânt minunat de complex. „Păi”  înseamnă „vreau să zic ceva, dar nu ştiu exact ce” şi , de asemenea, „M-ai prins cu garda jos” şi, în acelaşi timp, „Oare visez? Să mă ciupească cineva.”
Şi îi zic „pai” …..”
Surprinzător, şi Eliza reuşeşte să producă o schimbare în viaţa lui Wallace. Din păcate, nu-şi dă seama de acest aspect, chiar dacă acesta îi dă câteva indicii în acest sens. Ea este cea care îl determină să se destăinuie, să-i povestească ceea ce i s-a întâmplat cu ani în urmă. Eliza este cea care îl face să se deschidă, să devină mai comunicativ şi cu alte persoane nu doar cu prietenii lui apropiaţi.
Tot ea este cea care îl convinge să citească seria ei favorită „Copiii lui Hypnos”, o poveste fantasy plină de aventuri , cu eroi fantastici dar desprinşi parcă din viaţa reală, o serie scrisă de o autoarea foarte apreciată şi iubită dar care îşi păstrează anonimatul, aşa cum o face şi Eliza.
Wallace devine captivat de poveste, subjugat dar şi frustrat, aşa cum sunt miile de fani. Frustrarea lui este cu atât mai mare cu cât, într-o oarecare măsură se identifică cu eroii, cu povestea în sine iar finalul „lăsat în aer” de către autoare lasă loc de interpretări în imaginaţia admiratorilor, fiecare cât mai fantastică, neobişnuită, hilară. Seria „Copiii lui Hypnos”, aparent o poveste fantasy ca oricare alta, va avea un impact deosebit  în viaţa Elizei şi a lui Wallace, iar autoarea Olivia Kane va avea o influenţă puternică asupra viitorului eroilor noştri. Cum de este posibil aşa ceva? Cum reuşeşte o scriitoare celebră, dar anonimă,  să producă schimbări în viaţa unor tineri ? Răspunsurile le veţi afla doar dacă citiţi cartea. Cert este ca celebritatea aduce admiratori dar nu şi fericirea. De lucrul acesta îşi dă seama şi Olivia Kane. Oare aceeaşi soartă o va avea şi Eliza?
„ A crea artă presupune singurătate, ceea ce nouă, introvertiţilor, ni se potriveşte de minune, dar când avem fani care ne pândesc din toate părţile, devine o altfel de singurătate. Devenim nişte animale în cuşcă, priviţi de entuziaştii grădinilor zoologice, de la care se aşteaptă să ne facem numărul, ca nu cumva mulţimea să se plictisească sau să enerveze. Nu e întotdeauna nasol. Uneori ne descurcăm binişor şi cuşca ne pare mai curând ca un piedestal. ”
Deşi apropierea dintre eroii noştri este, pe zi ce trece, tot mai puternică, iar schimbarea în bine este tot mai vizibilă, Eliza evită să-i dezvăluie lui Wallace identitatea ei în ceea ce priveşte Monstrous Sea. Orice încercare făcută, în acest sens, o sperie, o tulbură, fapt pentru care amână momentul dezvăluirii. Dar, aşa cum în viaţă, mai devreme sau mai târziu, adevărul iese la iveală, la fel se va întâmpla şi cu secretul Elizei. El va fi dezvăluit, din greşeală, într-un moment important din viaţa unui licean dar, ce e mai grav – sau nu!? – persoanele care o vor deconspira vor fi cele la care nu se aştepta nimeni, mai ales Eliza. Cine sunt acestea şi cum au ajuns să facă acest lucru? Citiţi cartea!
Ce se va întâmpla în continuare? Cum vor reacţiona fanii când vor afla cine este creatoarea lui Monstrous Sea? Cum va reacţiona Wallace? Ce se va întâmpla cu cei doi în continuare? Va reuşi Eliza să-şi depăşească traumele şi să vadă viaţa reală ca ceva bun şi frumos?
„Eliza şi monştrii ei” a fost o lectură interesantă şi, într-o oarecare măsură tristă, din care se poate învăţa ceva dacă vrei. De ce tristă? Pentru că prezintă teme dureroase din viaţa adolesceţilor, şi nu numai, cum ar fi: anxietatea, sinuciderea, teama de comunicare şi lipsa acesteia, relaţiile dintre copii şi părinţi, de cele mai multe ori, agitate. Nu am îndrăgit-o în mod deosebit pe Eliza dar nici nu am urât-o. Pur si simplu, nu am reuşit să o înţeleg, de multe ori. Au fost momente când am perceput-o ca pe un copil răzgâiat şi încrezut, iar în acele momente mi-am spus – aşa nu!!! Cu Wallace, este altă poveste!!! L-am îndrăgit şi l-am admirat pentru curajul de care a dat dovadă de multe ori.
Sunt curioasă ce părere veţi avea, atunci când veţi citi cartea. Poate va fi diferită de a mea, poate veţi fi mai înţelegători în ceea ce o priveşte pe Eliza. Sau poate nu. Rămâne de văzut!

Mulţumim  Editurii Storia Books pentru cartea oferită pentru recenzie

Cartea  „Eliza şi monstrii ei” de Francesca Zappia poate fi comandată de pe storiabooks.ro, elefant.ro

 
 
 
           
 

About Author

16 comentarii

  1. Asta este o carte pe care vreau neaparat sa o citesc, m-ai tentat maxim-maxim cu ea. Depresia si anxietatea sunt fenomene care iau amploare si in randurile adultilor, sunt chestiuni foarte delicate si complexe. Desi fiecare ne confruntam la un moment dat cu mici doze, a trai intr-un astfel de mod nu este deloc usor. Chiar daca eu nu am avut astfel de probleme, am avut (si poate mai am) si eu destule ciudatenii si vreau sa aflu povestea Elizei, a lui Wallace si a Oliviei.

  2. Fratiloiu Dorina Petronela on

    O recenzie minunata Mirela, felicitari! Este o carte care merita citita si de parinti si de copii, clar avem ce invata din ea!

  3. Felicitări Mirela, îmi place foarte mult recenzia ta, felul în care ai subliniat ideile cărții! Nu am citit cartea, dar îmi doresc s-o fac, are un subiect interesant și abordează niște teme actuale.

Spune-ți părerea!